Islanda sau țara „fără cuvinte”

Călătoria în Islanda și cunoașterea culturii acestei țări, cu alte standarde dar și cu alte tabuuri, echivalează cu o iubire cât o viață! Odată acceptată ideea, aventura a fost gata să înceapă! Într-un ambient al constrastelor și al naturii schimbătoare precum o femeie frumoasă, ingredientul principal al aventurii l-a constituit deprinderea meșteșugului de povestitor.

Storytelling-ul în muzeele Islandei este nu doar o practică profesională dar a devenit, cumva, în timp, și parte a culturii islandeze. Aici fiecare entitate cu care te întâlnești poate să spună cel puțin o poveste: muzeografii despre muzeele lor, bucătarii despre ingredientele unice și mâncărurile gătite special, bisericile despre creștinismul care a trecut demult de 1000 de ani, apele care sunt mai bătrâne decât soarele și s-au făcut izvoare, cascade și lacuri, munții care s-au făcut vulcani și s-au ascuns sub povara ghețarilor!

Dar de unde vine apetitul pentru povestit? Să fie succesiunea anotimpurilor austere și colorate? Să fie ochii povestitorului? Să fie singurătatea?
Islanda este singura țara care are peste 40 de texte cunoscute sub numele de saga, care provin din Evul Mediu. Saga sunt povești despre destinul unor familii din secolele X-XI, de la începuturile creștinismului, care au luat naștere la întâlnirea dintre amintirea păgânismului și speranțele credinței creștine, între ființele mitice și zeii răzbunători și acest nou Dumnezeu. Am fost în mijlocul unei asemenea saga la Hraunhals, lângă Stikkisholmur, în Snaefellness. Vikingii și poveștile călătoriilor lor conferă un alt strat de poveste. Poate cel mai bine se experimentează acest moment la Muzeul Național prin vizitarea expoziției Making of a Nation – Heritage and History in Iceland sau prin întâlnirea cu jarl și Locki la casa lor, Herjólfsdalur din insula Westman.

Profesionalismul muzeografilor povestitori și dorința de a transforma cartea, lectura și conversația în artă ajung să fascineze vizitatorul într-atât, încât îl lasă fără cuvinte!