Apropierea sărbătorii naționale ne-a determinat să alegem ca obiect al lunii noiembrie, o fotografie ce constituie o mărturie importantă atât pentru istoria evenimențială a Banatului, cât și pentru simbolismul istoriografic. Unirea de la 1 decembrie 1918 a fost actul care a marcat profund conştiinţa naţională, a produs solidarizarea pe criterii naţionale în teritoriile locuite majoritar de români, fiind urmarea logică a Marelui Război care a schimbat din temelii geografia politică continentală. Actul Unirii de la Alba-Iulia nu a însemnat sfârşitul evenimentelor care consfințeau intrarea noului stat în Europa, ci doar începutul. După momentul Alba-Iulia unde delegaţii au ajuns uneori cu mare greutate din Banatul ocupat, a urmat intrarea armatei franceze (gen. francez Berthelot) şi instaurarea administraţiei româneşti. Gheorghe Dobrin a fost numit prefect pentru jud. Caraş-Severin (Lugoj), iar Aurel Cosma pentru jud. Timiş-Torontal (Timişoara), în iulie 1919.

Starea de spirit a populaţiei însă, era împărţită între bucuria Unirii şi teama alipirii Banatului la Regatul sârbo-croato-sloven. Memoriile celor de atunci, vorbesc despre teama împărţirii Banatului şi chiar anularea actului de la 1 decembrie. Oamenii erau convinşi că numai armata română prin prezenţa ei putea garanta unirea, de unde şi entuziasmul populaţiei la vestea sosirii ei, prezenţa steagurilor tricolore, momentul îndelung aşteptat al intrării în câte o localitate bănăţeană, uralele de eliberare etc. În imaginarul colectiv armata română era simbolul eliberării, ea a repurtat victorii, s-a jertfit pentru ţară de atâtea ori, iar venirea ei trebuia pregătită şi sărbătorită ca atare.

De aceea această fotografie care prezintă momentul în care armata franceză la Reșița predă simbolic armatei române destinele Banatului de munte, este un omagiu adus trupelor de infanterie sau artilerie, unităţilor de jandarmi, care au marcat în intervalul iulie-august 1919, una din cele mai importante pagini de istorie bănățene. Intrarea armatei române în vara anului 1919 la Lugoj, Bocşa, Reşiţa, Caransebeş, Oraviţa, Timişoara, a asigurat desăvârşirea unităţii teritorial statale a României, completând actul unirii de la Alba-Iulia.

Bibliografie

1. Valeriu Leu, Carmen Albert, Banatul în memorialistica măruntă sau istoria ignorată, Reșița 1995.
2. Marele Război în memoria bănățeană1914-1918, vol.I, antologie, ediție, studii și note de Valeriu Leu, Nicolae Bocșan, Cluj-Napoca, 2012.